Această zi mi-a ridicat întotdeauna întrebarea de ce se sărbătorește; ca un omagiu al milioanelor de activități minuscule pe care o femeie le face în jurul ei, ca o sărbătoare comunistă care s-a implementat, ca un omagiu adus mamei de oricare dintre noi - căci legătura cu ea nu se sfârșește nicicând? Si de ce pe 8 martie și nu în 5 septembrie? Astăzi am înțeles că sărbătoarea femeii este sărbătoarea părții feminine din fiecare dintre noi, și că serbăm de fapt această energie, care la început de primăvară începe să se diminueze, ca mulțumire că ne-a susținut pe timpul iernii. Cumva, pentru simetrie, ar trebui făcută, aparent o sărbătoare si pentru energia masculină din fiecare dintre noi, dar cred că nu este necesar, pentru că această energie este a exteriorizării, a exprimării evidente, iar la sfârșitul verii și mijlocul toamnei simțim nevoia să o diminuăm natural, pentru a ne reface. De fapt energia feminină este cea care aduce retragerea necesară după orice exces, acțiune sau luptă, de aceea nu se poate spune că este o energie de vindecare și o energie de echilibrare. Fără această energie fiecare dintre noi s-ar extenua și s-ar epuiza extrem de repede. Energia feminină este sursa de echilibrare a energiei masculine, care este expansivă și care nu s-ar opri până nu s-ar consuma. Adică energia feminină intervine pentru a stopa procesul de extenuare.
Evident că această continuă transformare și preluare naturală a conducerii de către o anumită energie, conduce la o stare armonioasă. Nu putem acționa permanent fără a ne odihni, nu putem să ne concentrăm fără perioade de relaxare, și tot așa. Cumva deosebirea dintre energia feminină și cea masculină, constă în aceea că cea feminină intervin subtil, fin, discret, pentru a împiedica consumarea. Cred că acesta este motivul pentru care se celebrează doar energia feminină.
De aceea fiecare dintre noi astăzi ar trebui să facă ceva care să-l bucure la nivelul sufletului, să-l scoată din ritm, sau din blazare, care să-l facă ca la sfârșitul zilei să spună: minunată zi pentru sufletul meu. Cumva poate ar trebui să ne descentrăm intenționat, descentrarea este exact opusul forței de concentrare, să lăsăm să intre în noi o stare de liniște totală, o nemișcare tăcută, care ne va permite de mâine să trecem într-un nou spațiu, un spațiu exterior evident, pe care să-l reorganizăm, în acest proces, de fapt, ne debarasăm de tot ce este vechi, pentru a trăi conștient momentul ”acum”. Această acțiune de descentrare este extrem de subtilă și eficientă, ea creează o ”fereastră” o deschidere în spațiu, care permite Universului să ne umple sufletul cu informația de care avem nevoie și cu energia necesară pentru a acționa.
Eu așa văd această zi de 8 Martie, ziua Femeii. Este un miracol, căci ne permite fiecăruia dintre noi să asculte Liniștea, echivalentul energiei feminine din noi.
Atâtea lucruri și atâtea gânduri pentru care ne facem griji, totuși, totul este calm când ascultăm liniștea...Poate Universul ne mulțumește chiar acum, pentru atenția noastră, căci suntem în centrul Universului când ascultăm Liniștea...Eu sunt Liniștea...Te-ai gândit vreodată la mine...Am avut vreun loc în prioritățile tale...Pur și simplu lucruri mici și o să mă găsești...Un pic de răbdare când te simți rănit și un pic de recunoștință pentru că ești viu...În spatele discuțiilor aprinse, o să auzi ciripitul păsărelelor și, în zilele cu nori de nesiguranță, o să vezi cerul dimineții cu mine...cu Liniștea. Doar uită-te la mine... din când în când...eu aștept tot timpul...eu știu foarte bine cum să aștept...Eu sunt Liniștea.
Liniștea este o sursă de putere - cel puțin așa spunea Lao Tzu
