Boala inflamatorie pelvină reprezintă un grup de afecţiuni inflamatorii ale organelor tractului genital feminin superior şi cuprinde:
• a peretelui uterin (miometrita) sau a mucoasei uterine (endometrita);
• a trompelor uterine (salpingita);
• a ovarului (ooforita);
• sau a unor porţiuni ale peritoneului pelvin (peritonita).
Denumită şi anexită într-un limbaj mai popular această afecţiune este destul de frecventă în cazul femeilor active sexual. Statisticile spun că 4 din 5 femei au suferit cel puţin o dată de această boală, iar o dată tratată, o pacientă cu anexită poate face din nou această afecţiune dacă se menţin condiţiile favorizante. De altfel, este o afecţiune destul de dificil de tratat tocmai datorită recidivelor frecvente.
În apariţia acestei boli sunt adesea implicate microorganisme ce se transmit pe cale sexuală (gonococ sau chlamidia). Alţi agenţi etiologici sunt microorganismele care formează flora bacteriană normală a colului uterin şi vaginului.
De ce apare
În patogenia bolii inflamatorii pelvine sunt incriminaţi o serie de factori favorizanţi şi determinanţi.
Factori favorizanţi:
- actul sexual, care favorizează ascensionarea bacteriilor spre uter;
- diferite manevre medicale invazive: avortul la cerere, biopsia endometrială;
- perioadele menstruale, deoarece sângele şi endometrul eliminat sunt un foarte bun mediu de cultură pentru microbi (se consideră că aproximativ 70% dintre anexite apar imediat după menstruaţie);
- igiena precară sau irigaţiile vaginale frecvente cu produse nespecifice;
- îmbrăcămintea strâmtă, purtarea pantalonilor cu talie joasă, în special iarna;
- frigul;
- tampoane vaginale nesterile;
- utilizarea steriletului intrauterin ca metodă contraceptivă;
- modificari trofice ale epiteliilor tractului vaginal datorate carenţei estrogenice;
- parteneri sexuali multipli.
Factorii determinanţi:
- sunt reprezentaţi de agenţii infecţioşi care aparţin florei normale vaginale şi cervicale (streptococ grup B, stafilococi anaerobi, E. coli) sau categoriei “agenţilor cu transmitere sexuală” (Chlamidia trachomatis, Mycoplasma hominis, Neisseria gonorrhoeae).
Cea mai importantă cale de diseminare a microorganismelor în infecţiile pelvine este cea ascendentă: de la vagin, la nivelul endometrului, apoi la mucoasa trompelor şi la peritoneu.
Cum se manifestă
BIP se poate manifesta prin următoarele semne şi simptome:
- durere abdominală joasă apărută în timpul menstruaţiei (dismenoree), dar şi în afara ei, însoţită de vomă, constipaţie, balonări, ameţeli, dureri de cap;
- sângerări sau scurgeri vaginale alb-gălbui;
- creşterea anormală a numărului de micţiuni şi dificultatea de a urina;
- temperatura peste 38,3 grade Celsius, în formele severe;
- dureri la contactul sexual;
- uneori nu există nici una dintre aceste manifestări specifice, bolnava depistând boala doar după apariţia complicaţiei majore: sterilitatea.
Cum se poate preveni
- eliminarea factorilor de risc previne apariţia bolii;
- tratamentul precoce şi corect al bolii împiedică afectarea ireversibilă a sistemului reproductiv;
- evitarea relaţiilor sexuale cu parteneri multipli;
- evitarea folosirii steriletului;
- folosirea prezervativului poate preveni boala;
- îmbrăcatul cu haine care protejează zona abdominală joasă la femei, în special iarna;
- îngrijirea diferitelor infecţii minore apărute la naştere ori în alte situaţii: durerile şi sângerările sunt un semnal de alarmă pentru a consulta un medic.
Cum se tratează natural
1. Se folosesc amestecuri din plante medicinale sub formă de:
• pulbere fină, ţinută sublingual 10-15 min, de 4 ori pe zi, şi înghiţită cu apă plată, înainte de mese;
• macerat la rece, din 3 linguri de amestec de plante la 1 litru de apă; se bea câte 1 litru pe zi în 3-4 reprize (timp de macerare 7-8 ore);
• amestecuri de tincturi din plante medicinale cu caracter antiinflamator pelvin.
- coada-şoricelului (se foloseşte în vaginită, anexită, leucoree);
- creţişoară (are acţiune antiinflamatorie pelvină, fortifică fibrele uterine, protejeză mucoasa uterină de eventualee agresiuni în timpul sarcinii);
- drăgaica sau sânzienele (se foloseşte în cazul inflamaţiilor pelvine);
- gălbenelele (au acţiune antiinflamatorie şi cicatrizantă asupra organelor genitale feminine);
- urzica vie (este depurativă şi diuretică, hemostatică, folosindu-se în caz de menstruaţii abundente);
- urzica moarta albă (boli ale organelor pelviene, tulburări menstruale, leucoree);
- traista ciobanului (hemostatică şi tonică la nivel uterin, calmează durerile menstruale generate de anexite);
- năpraznic (se foloseşte în amestec cu alte plante pentru ovare polichistice);
- muguri de zmeur - macerat glicerinat - (se foloseşte în caz de menometroragie -sângerări ale mucoasei uterine, metrită – inflamaţia mucoasei uterine);
- brânca ursului (reglează funcţionarea glandelor endocrine, calmează durerile menstruale);
2. supozitoare cu carpicon (acestea au acţiune antiinflamatorie, antiseptică, antimicrobiană şi cicatrizantă). Se administrează din a 5-a zi a ciclului menstrual până în a 19-a zi (2 supozitoare pe zi - dimineaţa şi seara);
3. cremă de gălbenele (cu efect cicatrizant şi antimicrobian), pentru masarea mucoasei vaginale, asociată cu granule de argilă. Se introduce seara câte o granulă de mărimea unei alune în vagin după masarea vaginului cu cremă şi se scoate a 2-a zi dimineata, seara repetându-se procedeul;
4. tinctură de propolis asociată cu argilă, sub forma de ovule vaginale, seara, la culcare, se ţine pe timpul nopţii;
5. cataplasme pe abdomenul inferior, cu coada-calului, încălzită la abur şi învelită într-o pânză. Se ţine timp de o oră, apoi se unge pielea cu cremă de gălbenele, după care se poate aplica o compresă cu bitter suedez. Toate acestea se fac în fiecare seară, înainte de culcare.
6. comprese pe abdomenul inferior cu bitter românesc, 30 minute -1 oră, în prealabil se protejează pielea cu cremă de gălbenele;
7. băile de şezut cu coada şoricelului şi coada calului, seara, cel puţin 20-30 minute, timp de 21 zile.
Sunt lucruri simple pe care le puteţi aplica oricând, deci, dacă miza este sănătatea dumneavoastră poate deveni un frumos obicei... şi sănătos.
| Dr. Violeta Pîrvu | Medic specialist medicină de familie | Competenţă apifitoterapie |
