Numită şi vitamina fertilităţii, datorită rolului pe care îl are în procesul fertilităţii, vitamina E face parte dintre substanţele cu o importantă acţiune antioxidantă. Mai multe studii epidemiologice sugerează că vitamina E, ca şi vitamina C şi beta carotenul (precursorul vitaminei A), are un rol protector contra afecţiunilor cardiovasculare şi că riscul apariţiei cancerului este invers proporţional cantităţii de vitamina E ingerată.
Vitamina C, beta carotenul şi vitamina E împiedică oxidarea grăsimilor şi a proteinelor care le transportă şi blochează formarea de substanţe cu efect cancerigen la nivelul tubului digestiv, al plămâlor, al ficatului. Datorită acţiunii anitoxidante a vitaminelor C şi E, efectele nocive ale consumului mărit de oxigen din timpul efortului fizic intens sunt reduse la cei cre au un aport natural crescut din aceste vitamine.
Vitamina E intervine în lanţul recţiior de antioxidare după ce organismul epuizează rezervele de vitamina C în lupta cu radicalii liberi de oxigen. Spre deosebire de vitamina A (care are şi ea rol antioxidant) vitamina E circulă liber în plasmă, astfel că activitatea sa antioxidantă se manifestă pe un teritoriu mai vast.
Vitaminele E şi C acţionează sinergic pentru a opri distrugerea membranelor celulare, structurile cele mai afectate de prezenţa şi acţiunea radicalilor liberi.
Deşi este un antioxidant foarte efeicient, vitamina E nu este concentrată semnificativ în membrana celulară.
Este evident însă că, tocmai de aceea, organismului trebuie să i se ofere prin alimentaţie cantităţile necesare de vitamina E.
În plus, s-a constatat că acţiunea vitaminei E este potenţată de vitamina C.
Acţiuni
Vitamina E intervine în lupta îmotriva produşilor toxici din fumul de ţigară, al produşior toxici ce apar în organism datorită consumului de alcool sau a traiului într-un mediu poluat.
S-a constatat că ăn secreţiile bronşice şi în plasma persoanelor ce trăiesc în medii poluate sau care consumă alcool, concentraţia de vitamina E este scăzută. De aceea, este bine ca aceste persoane să-şi asigure un aport alimentar crescut de vitamina E.
Acţiunea distructivă a radicalilor liberi se exercită şi la nivelul articulaţiilor şi a discurilor intervertebrale. Astfel se explică rolul curativ al vitaminei E în boli cum ar fi poliartrita reumatoidă, artrozele (artroza şoldului şi a genunchiului). Creşterea aportului de vitamina E din surse naturale favorizează vindecarea acestor boli.
Activitatea musculară intensă duce atât la scăderea cantităţii de vitamina E din muşchi, cât şi la creşterea consumului de oxigen şi, implicit, la creşterea producerii de radicali liberi de oxigen.
Aceştia vor afecta muşchii, în special miocardul, dar şi sângele şi alte structuri ale organismului. Celulele respiră mult mai greu dacă nu au suficiente rezerve de vitamina E, de aceea se recomandă suplimentarea aportului de vitamina E la alpinişti, salvamontişti etc.
Prin acţiunea sa puternic antioxidantă vitamina E este utilă şi în tratamentul epilepsiei.
Vitamina E reduce considerabil riscul apariţiei cataractei, a unor forme de cancer (gastrointestinal, pulmonar), asigură protecţia organismului împotriva dioxidului de azot (smogul), a radiaţiilor, chimioterapicelor şi a fumului de ţigară.
Vitamina E măreşte fecunditatea. Ea intervine în procesul fertilităţii, stimulând la bărbaţi formarea spermatozoizilorşi asigurând buna desfăşurarea a sarcinii la femei.
Aportul corespunzător de vitamina E scade de patru ori riscul apariţiei bolii Parkinson. La bolnavii deja afectaţi de această maladie, aportul alimentar crescut de vitamina E încetineşte procesul de degradare a neuronilor şi evoluţia bolii.
Vitamina E produce fluidizarea sângelui şi scade riscul apariţiei trombozei (cheaguri).
Atenţie însă: administrarea excesivă de vitamina E scade absorbţia de vitamina K şi creşte astfel riscul producerii de hemoragii.
Din punct de vedere al caracteristicilor sale fizico-chimice, vitamina E este un lichid uleios, insolubil în apă, dar uşor degradabil la oxidare şi la acţiunea substanţelor bazice.
Surse naturale
Vitamina E nu poate fi sintetizată în organism. Ea este produsă doar în organismele vegetale, în special în frunze, muguri, în seminţele în stare de germinaţie şi în polen.
Dintre tocoferoli, substanţe care poartă generic denumirea de vitamina E, alfa tocoferolul are cea mai mare activitate vitaminică.
Acesta se găseşte în alimente în proporţii variate. Astfel, la 100 g aliment găsim:
- 155 mg vitamina E în uleiul de germeni de grâu;
- 4 mg vitamina E în uleiul de floarea soarelui;
- 35,3 mg vitamina E în uleiul din seminţe de bumbac;
- 25,6 mg vitamina E în uleiul de germeni de porumb;
- 21 mg vitamina E în germenii de grâu;
- 12 mg vitamina E în uleiul de măsline;
- 26 mg vitamina E în alunele de pădure.
Datorită acţiunilor sale ca antioxidant, vitamina E se recomandă în tratarea a numeroase boli: scăderea imunităţii, lupus eritematos diseminat, afecţiuni cardiovasculare, Zona Zoster, hemoroizi, ulcer gastric, litiază biliară, dismenoree, fibrom uterin, astm bronşic, ascită şi altele.
Carenţele de vitamina E pot apare în caz de afecţiuni hepatice, fibroză chistică şi se manifestă prin:
- anemie;
- afecţiuni cardiovasculare, hepatice şi gastrointestinale;
- diaree;
- impotenţă sexuală;
- leziuni ale aparatului genital feminin şi masculin;
- oboseală musculară şi scăderea masei musculare;
- mers instabil, pierderea reflexelor.
Nou născuţii şi copii prematuri prezintă riscuri mai mari, la aceştia carenţele manifestându-se prin anemie hemolitică.
Toate cele de mai sus ne reamintesc cât de important este să consumăm alimente vegetale, fructe şi legume proaspete.
Vitamina E, ca şi alte vitamine, este distrusă prin rafinare, ceea ce înseamnă că este mult mai indicat să consumăm uleiuri naturale, obţinute prin presare la rece, şi nu uleiuri rafinate, chiar dacă acestea din urmă ne atrag prin limpezimea mai mare şi prin absenţa mirosului.
Este bine să ne amintim de asemenea că prepararea alimentelor, mai ales prepararea termină, distruge şi ea vitamina E. Prin această metodă de preparare, distrugerile vitaminice sunt de 20%.
| Dr. Mihaela Diculescu | Medic medicină generală | Competenţă apifitoterapie |
