Studiile ştiinţifice dovedesc că dieta vegetariană scade riscul de apariţie a multor boli cronice degenerative – în această categorie intrând, pe lângă bolile cardiovasculare, şi obezitatea, diabetul, reumatismul degenerativ, neoplaziile (mai ales cele digestive).
În cardiopatia ischemică, regimul vegetarian în care sunt permise şi lactate dietetice (cu conţinut scăzut de grăsimi) este cel mai indicat.
Dieta trebuie să aibă următoarea compoziţie:
- 70% hidraţi de carbon complecşi (prezenţi în special în legume, fructe, cereale);
- 20% proteine;
- 10% grăsimi.
Restricţii alimentare
1) Se exclud cafeaua, stimulentele, zahărul şi produsele zaharoase (prăjituri, îngheţată) şi orice aliment care conţine aditivi artificiali (coloranţi, amelioratori de aromă etc.).
2) Se reduce consumul de sare şi se folosesc pentru aromatizarea mâncărurilor condimente preparate din plante uscate (ex. cimbru, rozmarin, şovârf, busuioc, coriandru, tarhon, pătrunjel, salvie, seminţe de schinduf etc.).
3) Se reduce consumul de alcool (este permis în cantitate mică şi numai băuturile naturale - maxim un pahar de vin sau bere pe zi).
4) Se reduc foarte mult grăsimile, în special alimentele bogate în colesterol şi acizi graşi saturaţi: carne, lapte, ouă, dar şi măsline, nuci, alune şi seminţe, cacao şi ciocolată.
Atenţie! Grăsimile saturate (solide – ex. margarina), chiar dacă sunt de origine vegetală, contribuie la creşterea colesterolului din sânge. Mulţi producători fac reclamă acestor produse, ele fiind mai avantajos de comercializat, datorită faptului că au un termen de valabilitate mai mare, însă este de dorit ca ele să nu fie consumate.
Recomandări alimentare
Se recomandă să nu lipsească din dietă următoarele:
- cereale integrale (sunt bogate în fibre care ajută la eliminarea colesterolului prin scaun): fulgi de grâu, ovăz, secară, de asemenea hrişcă, orez integral, porumb etc.;
- suc de orz verde, 50 ml de 3 ori pe zi;
- legume: morcovi, varză, ţelină, usturoi, ceapă, salată, vinete, dovlecei, ciuperci, roşii, cartofi, pătrunjel, ridichi;
- leguminoase: fasole, mazăre, soia, năut, linte (înainte de preparare se lasă la muiat în apă minim 4 ore);
- preparate pe bază de soia: lapte de soia, brânză tofu, creme vegetale;
- fructe: struguri, mere, pere, caise, piersici, pepeni, citrice;
- fructe de pădure: cătină, coacăze negre, afine, măceşe, zmeură, mure, fructe de păducel - consumate ca atare (cu adaos de miere) sau sub formă de sirop natural;
- consumul de miere, în special cea de păducel, tei, castan, cimbru şi rozmarin (cu excepţia bolnavilor de diabet);
- polenul (mai ales cel monoflor, de salcie şi castan) şi propolisul, recunoscute pentru efectul lor de combatere a aterosclerozei;
- lăptişorul de matcă (efect de relaxare şi calmare, se opune stărilor emoţionale excesive ce pot cauza durerile de inimă);
- zilnic 3-4 căţei de usturoi (sau 2-3 linguriţe de tinctură de usturoi, cu apă);
- 1 linguriţă de 3 ori pe zi dintr-un amestec de hrean ras cu miere;
- se poate încerca pe perioade limitate de timp (1-2 luni) un regim bazat exclusiv pe crudităţi (aşa-numita “hrană vie”) – vezi cărţile scrise de Elena Niţă-Ibrian, care conţin foarte multe reţete;
- produse pe bază de coenzima Q10 – protejează inima în cazul lipsei de oxigen care apare în angină sau infarct;
- alimente care conţin acizi graşi de tip omega-3 (cu efect de protecţie a vaselor de sânge faţă de acţiunea colesterolului, previn spasmele coronariene şi previn formarea cheagurilor de sânge): cereale integrale, fasole, soia, alge marine. Untura de peşte, deşi este o sursă foarte bogată de acizi graşi omega-3, fiind o sursă animală, poate creşte cantitatea de LDL-colesterol din sânge şi riscul de apariţie a hemoragiilor cerebrale.
Diete
Există 2 forme de dietă care se pot aplica în cardiopatia ischemică: una de prevenire, adresată persoanelor care au factori de risc în apariţia bolilor de inimă (colesterol crescut, rude cu boli de inimă etc.) şi una de vindecare, pentru persoanele care au deja manifestări de boală.
Dieta de vindecare, pusă la punct de Dr. Dean Ornish şi urmată deja de mii de pacienţi din Statele Unite, unde bolile coronariene sunt cauze majore de îmbolnăvire, a determinat reversibilitatea aterosclerozei coronariene. Ea impune excluderea tuturor produselor animale (carne, peşte, crustacee, moluşte, ouă, lactate – e permis doar laptele şi iaurtul degresat) şi a celor vegetale bogate în grăsimi (nuci, seminţe, ciocolată, măsline; uleiurile vegetale sunt permise în cantităţi mici). Cei care au avut deja probleme serioase cu inima, este bine să urmărească să respecte aceste recomandări cât mai strict. Este o chestiune de obişnuinţă şi fiecare bolnav trebuie să fie conştient că face acest efort pentru sănătatea sa. Se pot prepara feluri de mâncare foarte gustoase, numai cu ingredientele vegetale permise.
Dieta de prevenire nu este atât de restrictivă. Cei cu valori mari ale colesterolului şi cu alţi factori de risc trebuie să reducă doar aportul zilnic de grăsimi, consumând mai puţină carne, unt, brânză, ouă, nuci şi… îngheţată.
Se evită mâncărurile cu adaos de ulei sau prăjite şi se preferă cele preparate prin coacere, fierbere în apă simplă sau în abur.
Sunt permise lactate degresate, în cantităţi mici.
Bolnavul poate mânca de câte ori îi este foame, dar numai din alimentele permise.
Pentru a acoperi necesarul zilnic de proteine, se vor consuma mâncăruri preparate din amestec de cereale cu leguminoase (orez cu fasole, soia, năut sau linte) sau cereale cu lactate degresate (orez sau fulgi de cereale cu lapte).
| Dr. Cristina Pavel | Medic specialist medicină de familie | Competenţă apifitoterapie, acupunctură şi homeopatie | Clinica Raphael Medica |
