Acest aspect este foarte interesant din mai multe motive, odată pentru că el are loc destul de rar, frecvenţa acestor aspecte fiind condusă de Jupiter, al cărui ciclu este de 12 ani, ceea ce teoretic face posibilă apariţia oricăror aspecte între aceste două planete la acest interval de timp. Ultimul aspect de opoziţie a avut loc în anul 2002 pe 11 septembrie, cu Jupiter în semnul Leului şi Neptun în semnul de cădere al Vărsătorului, acest aspect s-a mai repetat şi în anul 2003, prin retrogradarea lui Jupiter.
În primul rând ar trebui să specific câteva detalii, atunci când Neptun s-a poziţionat ultima dată în semnul Peştilor, în anul 1847 prima data şi apoi definitiv pentru 14 ani în anul 1848, în întreaga lume a apărut un val important de schimbări de idealuri, de perspectivă. Menţionez acest lucru deoarece, în multe cărţi de astrologie (deoarece domiciliul tradiţional al lui Jupiter până la descoperirea planetei Neptun în anul 1846, interesantă sincronicitate nu-i aşa, era în semnul Peştilor, semn atribuit apoi lui Neptun) se consideră că ar fi un fel de ierarhizare sau subordonare a lui Jupiter faţă de Neptun. În realitate Jupiter reprezintă legea umană, legea de funcţionare pe planeta Pământ, iar, odată cu evoluţia noastră, aceste legi trebuia să crească potenţialul fiecăruia ca cerinţă spirituală. Aici cel mai clar este exemplul cu cele 10 Porunci din Biblie, primele 5 se referă la legile de convieţuire umană, numai după împlinirea lor putem trece spre celelalte 5 legi care se referă la latura strict de dezvoltare spirituală, şi aici este de citit Pilda lui Iisus, legată cel va urma să fie ucenicul lui Ioan. Acum, după 165 de ani suntem puţi cumva faţă în faţă cu rezultatul acţiunilor noastre, fiind un moment de evaluare a evoluţiei noastre ca umanitate. Vorbeam despre ultima opoziţie dintre Neptun şi Jupiter, aceasta a avut loc în anul 1849 pe 27 august şi apoi în anul 1950, prin retrogradarea planetei Jupiter. În acest interval de timp omenirea a cunoscut o extraordinară dezvoltare intelectuală, a trecut prin eliberarea de numeroase dogme, descoperind în credinţă o cale reală şi raţională. Din păcate totul s-a desfăşurat doar la nivel intelectual, la nivel mental, mai puţin la nivel spiritual. După acest stagiu de 165 de ani ne aflăm în momentul în care ne sunt evaluate acţiunile, ne este testată credinţa şi raţiunea, fiind într-o etapă în care se pregăteşte despărţirea grâului de neghină, în care ni se pun la dispoziţie extraordinare resurse necesare pentru bunăsatrea spirituală, doar că noi vom avea tendinţa de a le neglija, de a nu le vedea pentru că suntem cantonaţi în standardele sociale cunoscute. De aceea această opoziţie ne va provoca să ne schimbăm perspectiva de a vedea viaţa, lumea, banii, activităţile şi implicarea noastră socială. La nivel psihic, se constata o creştere extraordinară a capacităţilor noastre spirituale, doar că nu ne prea interesează acest aspect fiind prinşi în material, în şabloane şi tipare. De aceea acest aspect provoacă o stare de confuzie, de inadaptare, de refuz sau retragere, ca reacţii la ceea ce nu înţelegem şi refuzăm să vedem/acceptăm.
Prima schimbare pe care este obligatoriu să o facem se referă la relaţiile noastre, ele trebuie aşezate pe alte baze, pe idealuri comune, pe creativitate, pe susţinere şi colaborare ca parte a unui întreg, fără alte interese decât cele ale realizării unui tot perfect, complet şi bine structurat. Orice fel de fisuri din relaţii trebuie acum reparate, completate, mai exact, sau înlăturate relaţiile în cazuri de incompatibilitate a materialelor: cumva se vor aşeza de la sine, de fapt după un Plan bine gândit, oamenii care au structuri compatibile din punct de vedere spiritual, care au Misiuni comune şi aspiraţii identice.
De fapt la această opoziţie din 17 septembrie, avem doar semnale, unde şi cum trebuie să acţionăm, care anume ne sunt slăbiciunile sau unde avem erori de acţiune, datorită raţiunii incomplete sau credinţei slabe.
Este momentul în care trebuie să lăsăm deoparte tot ce se dovedeşte a fi prea greu sau obositor. Aici putem vorbi de o relaţie, de un stil de viaţă, o slujbă, aspect exterior sau obişnuinţe. Oricum s-ar putea să nu avem de ales, dar clar este un moment al renunţării, mai ales la mentalităţile învechite şi la relaţiile care nu ne sunt necesare. Atenţie nu este o renunţare materială ci spirituală, nu ne este necesar, nu avem nevoie, nu ne reprezintă.
Poate că ar trebui să vedem, să înţelegem, că în spatele complexităţii vizibile a vieţii se ascund taine de o simplitate uimitoare, şi fiecare om are misiunea de a le descoperi şi folosi. Căutaţi să vedeţi dincolo de aparenţe, pătrundeţi în adâncul lucrurilor, nu vă mulţumiţi doar cu ce vi se dă sau vi se spune. Vom găsi că tot ce scrie în cărţi şi tot ce ne spun alţii sunt doar repere pe calea către ceea ce ne spune, mult mai simplu, sufletul nostru.
***
”Omul este plin daca este in armonie cu universul. Daca nu este in armonie cu universul, atunci este gol, in intregime gol; iar din aceasta stare de gol se naste dorinta de a poseda. Aceasta dorinta de a poseda poate fi umpluta cu bani, cu locuinte, cu mobila, cu prieteni, cu orice, deoarece nu poti sa traiesti in acest gol. Este ingrozitor. Este o viata de fantoma. Daca esti gol si inlauntrul tau, este imposibil sa traiesti. Pentru a avea senzatia ca interiorul tau
este plin exista numai doua cai. Fie intri in deplina armonie cu universul... te umpli cu tot ceea ce este, cu toate florile si cu toate stelele. Aceasta este adevarata implinire. Insa daca nu faci
acest lucru, si milioane de oameni nu il fac, atunci singura cale este de a te umple cu tot felul de reziduuri. Dorinta de a poseda inseamna ca simti pur si simplu o stare de gol, pe care vrei sa o umpli cu orice, indiferent care ar fi respectivul lucru. Odata ce intelegi acest lucru, dorinta de a poseda dispare. Atunci apare dorinta de a intra in comuniune cu tot ceea ce este, astfel incit tot acest gol interior sa dispara.” OSHO
